Sun World Newsletter

Scientific Studies

Rolul fierului în organism

Rolul fierului în organism

10.02.2014

De asemenea, fierul:

  • intră în structura mioglobinei care reprezintă rezervorul de oxigen la nivelul ţesutului muscular;
  • intră în structura unor oxidoreductaze (catalaza, peroxidazele, citocromii);
  • intră în structura unor enzime cu rol în sinteza ADN;
  • este cofactor al hidroxilazei tirozinei şi al unor enzime care limitează biosinteza catecolaminelor;
  • creşte rezistenţa la infecţii;
  • asigură nutriţia mucoaselor şi a pielii;
  • este indispensabil pentru metabolismul vitaminei D.

FIZIOLOGIE

•      Corpul unui om conține, în general, cam 4 5 g (grame) de fier.

Fierul activ

•      Aproape 60-70% din fierul (Fe) organismului se gasește asociat la hemoglobina globulelor roșii (aproape 3 grame).

•      3% este legat de mioglobină.

•      15% legat de enzime (celulele sistemului nervos)

Fierul de rezervă

•      20 – 30% legat de feritinăși hemosiderină

Fierul circulant 

•      0,1% legat de transferină

•      Ca rezervă de fier, el este depozitat în ficat și în celule macrofage ale sistemului histiocitar-reticular, sub formă de feritină și hemosidorină.

•      Distrugerea permanentă a globulelor rosii eliberează fierul din hemoglobină, care este reutilizat de către organism în cursul sintezei noilor globule roșii.

•      Piederile de fier sunt, în general, foarte mici. Ele se produc prin descuamarea pielii, mucoaselor și prin transpirație, urină, scaun. O pierdere de fier de 1 mg pe zi, pentru un bărbat adult, este considerată ca fiind normală și poate fi compensată prin conținutul în fier al alimentației.

•      La femei, în perioada menstruala, pierderile zilnice de fier cresc pana la 3 mg pe zi.

•      Fiindcă doar 5 10 % din fierul ce ajunge prin hrană în intestine, poate fi absorbit, la un necesar zilnic de peste 2 mg, trebuie pentru recuperarea sa, ca alimentele să conțină peste 20 mg de fier.

Sistemele de transport lipozomal LDS

  • Lipozomii sunt structuri veziculare sferice cu dimensiuni cuprinse între 20 nm și 10 µm, formate dintr-un strat dublu de molecule fosfolipidice.
  • În aceste structuri pot fi înglobate molecule de substanță activă.

Lipozomii au devenit în industria farmaceutică, vectori pentru transportul și cedarea controlată a substanțelor active în organism datorită avantajelor pe care aceștia le prezintă:

  • sunt netoxici și biocompatibili
  • pot incorpora atât substanțe hidrofile cât și lipofile
  • pot optimiza timpul de circulație al substanței active
  • pot fi atinse organele sau țesuturile țintă
  • se micșorează toxicitatea și se reduc efectele adverse ale substanței active
  • îmbunătățesc biodisponibilitatea