Tusea se descrie ca fiind o expiraţie bruscă şi zgomotoasă, reflexă sau voluntară, asigurând expulzia aerului conţinut în plămâni.

Este un act reflex de apărare, prin care se realizează eliminarea corpilor străini, a particulelor iritante, a produselor exsudative datorate proceselor inflamatorii şi a secreţiilor abundente din căile respiratorii, de aceea uneori nu trebuie combătută.

În funcţie de productivitatea tusei, aceasta poate fi:

Tuse seacă, uscată – este scurtă, repetată, fără expectoraţie şi chinuitoare. Tusea seacă apare la începutul infecției virale a tractului respirator sau atunci cand se inhalaează aer rece. Adesea, apare în: faringite, laringite, pleurite, pneumotorax, fibroză pulmonară, boli alergice, traheo-bronşite la debut, dar şi în stări emoţionale și iritaţii subdiafragmatice.

Tuse productivă, umedă – în urma reflexului de tuse se elimină sputa de la nivelul căilor respiratorii, prin care sunt eliminaţi agenții patogeni din tractul respirator. Tusea umedă nu trebuie să fie împiedicată, se tratează cu medicamente, diluând sputa acumulată și facilitând expectorarea ei. Aceasta apare în cazul bronşitelor cronice, bronşiectaziilor, bronhopneumopatiilor, fazei de hipersecreţie a traheobronşitelor acute.

Cauzele tusei:

  • inflamatorii – pornind de la edemul şi hiperemia mucoasei respiratorii (traheite, bronşite, bronşiolite, pneumonii, abcese pulmonare, pleurezii).
  • mecanice – inhalarea unor particule de materiale (praf, pulberi) sau compresia căilor aeriene. Leziunile ce pot comprima căile aeriene pot fi intramurale (carcinom bronşic, corpi străini, granuloame endobronşice) sau extramurale (anevrism de aortă, neoplasme, tumori mediastinale). O altă cauză poate fi obstrucţia căilor aeriene cu corpi străini.
  • chimice – tusea apare ca mecanism de apărare la inhalarea unor gaze iritante (fum de ţigară, gaze chimice).
  • termice – tusea termică se produce ca urmare a inhalării de aer foarte cald sau foarte rece.

Cel mai frecvent simptom al afecțiunilor respiratorii este TUSEA, iar acest lucru înseamnă că, de obicei, tusea trebuie să fie încurajată, să fie lichefiate secreţiile, expectoraţia și astfel să fie facilitată eliminarea. Tusea apare cel mai frecvent în cazul răcelilor sau al altor boli respiratorii, care pot afecta persoane de orice vârstă.

Tusea implică efort și afectează în mod negativ calitatea vieții pacienților și în plus creează condiții pentru răspândirea agentului infecției în mediu și prin urmare crește riscul de a contamina alte persoane din apropiere.

Primul criteriu în evaluarea unei persoane care tuşeşte este tusea de lungă durată, iar în funcţie de durata tusei poate fi identificată și cauza acesteia.

Tusea poate fi acută, ce durează până la 3 săptămâni și este cauzată de răceală, sinuzită, pneumonie sau chiar astm bronșic. Cei mai mulți oameni, înainte de a consulta medicul specialist şi a avea o prescripție medicală, aleg singuri soluții pentru a trata tusea. Din acest motiv, este dificil să putem estima frecvenţa tusei acute.

Tusea persistentă durează de la 3 până la 8 săptămâni.

Tusea cronică ce durează mai mult de 8 săptămâni și este cauzată de:

  1. Astmul bronșic
  2. Sindromul de reflux gastroesofagian, în timpul căruia pacientul suferă de arsuri la stomac de lungă durată. Pacienții acuză tuse, durere și înțepături în gât. În momentul tusei, acidul gastric intră în esofag. În poziție culcată simptomele se înrăutăţesc, astfel încât tușesc noaptea, iar dimineața tusea este de obicei uscată.
  3. Rinosinuzita

Tusea copiilor este o tuse cronică atunci când durează mai mult de 4 săptămâni. Trebuie remarcat faptul că în diverse țări, aproximativ 40% din populație suferă de tuse cronică.

După cât timp ar trebui să vă îngrijoraţi dacă încă tuşiţi?

Conform studiilor științifice, tusea durează aproximativ 18 zile.

Specialiștii susțin că tusea acută nu ar trebui să fie suprimată, pentru că ea joacă un rol protector. Oamenii încearcă să trateze o tuse cât mai curând posibil și comit multe greșeli.

Una din două persoane care tușesc merge să consulte un medic, alte persoane folosesc aceleași tratamente pe care medicul le-a prescris data trecută. Sunt și pacienți care nu cer sfatul medicului sau al farmacistului și își aleg singuri medicamentele.

Cu cât mai mult lăsam tusea să se dezvolte, cu atât mai greu va fi tratată mai târziu. Dacă tusea acută nu este tratată la timp, se poate croniciza și atunci pot apărea complicații, iar tratamentul va fi mai costisitor.

La ce ne expunem dacă ne tratăm singuri?

Una dintre cele mai frecvente greșeli la care suntem tentați să apelăm pentru a vindeca o tuse în cel mai scurt timp este tratamentul antibiotic.

Tusea puternică ce poate afecta adulții care sunt sănătoși este adesea virală, iar în aceste situații antibioticele nu sunt eficiente. În cazul unei tuse uscate, pacienții încearcă să expectoreze și îşi administrează singuri tratamente mucolitice sau care cresc cantitatea secrețiilor, dar aceste medicamente trebuie să fie administrate doar atunci când se cunosc cauza tusei, fiziologia și starea permeabilității bronșice. Medicamentele care diluează mucusul, administrate atunci când tusea este uscată, irită tractul respirator și astfel pacientul tușește și mai mult. O astfel de abordare a tusei este foarte periculoasă.

De ce trebuie să vă adresați unui medic?

Tusea, așa cum am menționat anterior, este unul dintre cele mai importante mecanisme de apărare, o reacție de protecție care ajută căile respiratorii să se curețe de praf și corpuri străine.

Tusea este adeseori un simptom al multor afecțiuni și singura persoană în măsură să diagnosticheze boala, este un medic care a analizat cauzele și simptomele care însoțesc tusea.

Un medic va încerca să nu se trateze doar simptomele (tusea, în cazul de față), ci cauza acestora – boala de la bază. Pacienții care suferă de tuse persistentă vor fi examinați foarte detaliat.

Asistență medicală se impune dacă:

– tuşiți de peste 3 săptămâni,

– copilul care tușeste are mai puțin de 3 luni,

– simțiți că aveți o respirație șuierătoare,

– când tușiți apare sânge sau secreție maro,

– tusea se amplifică – cel mai important este să excludeți bolile grave, în special pneumonia,

– starea generală se înrăutățește.

Medicul poate diagnostica mult mai ușor dacă primește informații despre tratamentul urmat, obiceiurile dăunătoare pe care le are, stilul de viață și mai ales mediul de lucru.

În multe cazuri vor fi necesare analize de laborator și investigații suplimentare, iar acestea se pot face doar cu ajutorul unui medic, într-o instituție medicală.

Care sunt consecințele unei tuse persistente/cronice?

În primul rând, un pacient care tușește are o calitate a vieții scăzute. Pe lângă afectarea vieții sociale, apar durerile toracice și abdominale, tulburări ale somnului, răgușeală, vărsături, oboseală, dureri de cap.

O recomandare generală pentru a evita complicațiile ar fi să se consume multe lichide, încăperile să fie aerisite cât mai des, să fie evitate schimbările de temperatură și aerul rece.