Declinul cognitiv mediu reprezintă o paletă de modificări ale capacităţii cognitive, inclusiv ale capacităţii de memorare şi raţionament. Modificările sunt suficient de evidente pentru a fi observate de către pacient sau familia acestuia dar într-o măsură în care nu afectează capacitatea acestuia de a desfăşura activităţile cotidiene.

Aproximativ 15-20% dintre persoanele peste 65 de ani suferă de declin cognitiv mediu iar o persoană care are declin cognitiv mediu are un risc mai mare de a dezvolta Alzheimer sau o altă formă de demenţă.

 Simptomatologie

Declinul cognitiv mediu este clasificat în funcţie de prezenţa sau absenţa amneziei.

  1. Amnezic –  Declinul cognitiv afectează principal memoria. Un pacient cu acest tip poate uita informaţii pe care anterior le putea accesa cu uşurinţă cum ar fi: programări , conversaţii sau evenimente recente.
  2. Non-amnezic – Declinul cognitiv afectează principal alte capacităţi cognitive decât memoria, cum ar fi: raţionamentul , aprecierea momentelor zilei sau paşii necesari efectuării unor proceduri complexe.

Diagnostic

Declinul cognitiv este un diagnostic dat de către un medic după aprecierea simptomatologiei. Dacă există dificultăţi în a pune diagnosticul, medicul poate solicita teste de imagistică sau ale lichidului cerebral pentru a determina apariţia Alzheimer.

Principalii factori de care se ţine cont în diagnosticul declinului cognitiv sunt:

  • Istoricul medical unde sunt documentate: simptomatologia curentă asociată cu patologiile anterioare şi istoricul familial de demenţă sau probleme de memorie.
  • Evaluarea activităţilor cotidiene din privinţa aprecierii acestora din punctul de vedere al pacientului.
  • Evaluarea din punctul de vedere al familiei sau aparţinătorilor cu privire la modificările apărute recent.
  • Examen neurologic pentru evaluarea funcţiei nervilor şi reflexelor, a mişcării , coordonării, echlilibrului şi simţurilor.
  • Stabilirea diagnosticului de depresie.
  • Teste de laborator şi imagistice.

Dacă acestea de mai sus nu indică în mod clar declin cognitiv, medicul poate recomanda o testare neuro-psihologică ce implică o serie de teste scrise sau computerizate pentru evaluarea pacientului.

Cauze şi riscuri

Cauzele declinului cognitiv nu sunt încă pe deplin înţelese. Specialiştii afirma că în majoritatea cazurilor, cauza este reprezentată de o serie de modificări ale structurii şi  biochimiei creierului în primele stadii ale Alzheimer sau altui subtip de demenţă.

Factorii de risc pentru declinul cognitiv sunt aceiaşi ca şi pentru demenţă :

  • vârsta înaintată
  • istoric familial de Alzheimer sau altă formă de demenţă
  • factorii de risc cardio-vascular

Tratament

În prezent, medicaţia de sinteză nu s-a dovedit a fi eficientă în declinul cognitiv mediu. Ţinta tratamentelor şi acţiunilor ar trebui să adreseze reducerea riscului cardiovascular şi a riscului de accident vascular cerebral. Exerciţiile fizice şi mentale asociate cu implicarea şi integrarea socială pot să scadă riscul de declin cognitiv.

Având în vedere că declinul cognitiv asociază şi degradarea structurilor creierului, o terapie promiţătoare este cea cu factori neurotrifici care să încetinească pierderea de neuroni şi ruperea legăturilor dintre aceştia.

Unul dintre factorii neurotrofici cu rezultate evidenţiate prin studii clinice este CITICOLINA, o sursă de colină care susţine regenerarea neuronilor şi menţinerea legăturilor dintre aceştia (sinapse). Aceasta a demonstrat creşterea capacităţilor cognitive ca memoria, raţionamentul şi orientarea în timp şi spaţiu.