Echilibrul florei intestinale este deosebit de important pentru menţinerea bunei funcţionări a sistemului imunitar, 80% din imunitatea organismului fiind concentrată la nivel intestinal.

Știați că…?

  • Fiecare persoană are o floră intestinală unică, la fel ca amprentele?
  • 80% din imunitatea organismului este concentrată la nivel intestinal?
  • Flora intestinală se formează până la vârsta de 3 ani?
  • România ocupă locul 2 în Europa la consumul de antibiotice?

 

Cuprins:

  • Flora intestinală: definiție și rol
  • Dezechilibrul florei intestinale
  • Prebiotice și probiotice: definiție și rol
  • Sfaturi pentru o floră intestinală sănătoasă

Flora intestinală: definiție și rol

Flora intestinală sau microbiota gastrointestinală reprezintă o comunitate complexă de microorganisme, care trăiesc în interiorul tractului digestiv al oamenilor și animalelor.

Aceasta este formată din sute de miliarde de microorganisme (bacterii, fungi, virusuri), existând peste 500 specii de bacterii, unele dintre ele benefice pentru organismul uman  (Lactobacillus salivarius/casei, Bifidobacterium bifidum/lactis etc.), în timp ce altele sunt nedorite (Staphyllococcus aureus, Listeria monocytogenes, E. Coli). Acestea din urmă sunt „controlate” de bacteriile benefice care nu le permit să se înmulțească sau să părăsească tubul digestiv și să ajungă în sânge.

În tubul digestiv există două tipuri de floră:

  • cea de fermentație (85%)
  • cea de putrefacție (15%)

Flora de fermentație descompune fibrele alimentare dure conținute în fructe, legume și învelișul cerealelor care nu pot fi digerate de sucul digestiv.

Flora de putrefacție degradează particulele alimentare (reziduuri proteice conținute în carne, ouă) care au ajuns nedigerate la nivelul colonului.

Pentru o bună funcționare a organismului, trebuie păstrat echilibrul între cele două tipuri de floră.

De asemenea, flora ajută imunitatea organismului, înlesnind sinteza unor imunoglobuline (creează un mediu ostil germenilor patogeni care ajung în tubul digestiv prin alimentație) și sintetizează subsțantele necesare organismului (vitamina K, acidul pantotenic, acid folic).

Dezechilibrul florei intestinale

Dezechilibrul florei intestinale poate fi determinat de anumite

medicamente, în special antibiotice, stil de viață, dietă

dezechilibrată și schimbarea mediului din timpul călătoriilor.

Soluția cea mai frecvent folosită este administrarea de probiotice.

Romania este al doilea mare consumator de antibiotice din Europa, iar zilnic peste 90.000 dintre români urmează un tratament cu antibiotic (se administrează aproximativ 600.000 de doze de antibiotic zilnic).

Tratamentului cu antibiotice poate determina diaree. Aceasta apare la 30% dintre pacienți, fie în timpul tratamentului, posibil chiar până la 2 luni după încheierea acestuia.

Diareea asociată antibioticelor poate genera și complicații precum: infecție cu Clostridium difficile, în 25% dintre cazuri după 2 săptămâni de la încheierea tratamentului cu antibiotic și la 50% din pacienți după 4 sau mai multe săptămâni. Clostridium difficile este responsabil de toate cazurile de colită pseudomembranoasă.

Diareea călătorului – Persoanele care se deplasează în zone cu climă caldă, cu condiţii igienice mai precare, au o incidenţă ridicată de diaree acută, numită ”diareea călătorului”, produsă de diverse specii de Shigella. Unii autori recomandă ca administrarea probioticelor să înceapă cu o săptămână înainte de începerea deplasării în zona cu risc, să continue pe parcursul deplasării şi timp de o săptămână după revenirea acasă.

Diareile infecţioase şi dizenteria – Diareile infecţioase şi dizenteria care apar la copii şi la adulţi sunt produse de infecţii cu bacterii, virusuri şi protozoare. Copiii sunt mai predispuşi la infecţii digestive virale, în timp ce adulţii fac mai degrabă infecţii bacteriene sau cu protozoare.

Așadar protecția florei intestinale este esențială.

Prebiotice și probiotice: definiție și rol

Probioticele sunt microorganismele vii (în mare parte bacterii) care colonizează tractul nostru digestiv și au multiple efecte benefice asupra stării de sănătate.

Prebioticele sunt fibre care nu pot fi absorbite sau descompuse de către organism și, prin urmare, servesc ca sursă de hrană pentru probioticele care cresc, se înmulțesc și supraviețuiesc în intestin.

Probioticele se găsesc atât sub formă de suplimente alimentare, pe care le putem cumpăra din farmacii, dar se găsesc și în câteva tipuri de alimente fermentate precum: varză acră, murături, iaurt, chefir, brânzeturi moi fermentate sau aluat de pâine.

Prebioticele se găsesc în mod natural în dieta noastră, în alimente ca cerealele integrale, bananele, legumele cu frunze verzi, ceapă, usturoi, boabe de soia și anghinare.

Probioticele asigură complianță pacientului la tratamentul cu antibiotic, previn apariția diareei asociate antibioticului, refac echilibrul florei intestinale și previn riscul apariției infecțiilor.

Există unele limitări ale probioticelor obișnuite, limitări care fac ca lista cu probiotice eficiente să se restrângă:

  • sunt inactivate de antibiotic la administrarea concomitentă cu acesta
  • sunt sensibile la pH-ul gastric și acizii biliari
  • au viabilitate redusă pe termen lung

Unele bacterii se pot  transforma în spori care le asigură supraviețuirea ani de zile și le oferă rezistenșă crescută la agenți fizici și chimici. Forma ideală pentru un probiotic eficient este aceea de spor.

Bacillus clausii (B. clausii) a fost considerat mult timp un probiotic

provenit din sol. În ultimii ani, a devenit evident că aceste bacterii

sunt mai răspândite în materiile fecale ale animalelor decât a fost recunoscut anterior și ar trebui considerate comensale.

Avantajul formei sporulate față de cele nesporulate, cum ar fi Lactobacillus spp., este stabilitatea termică: sporii pot fi păstrați la temperatura camerei fără pierderea viabilității. Bacteriile care formează sporii sunt, de asemenea, rezistente la condițiile acide ale stomacului (pH scăzut) și, prin urmare, pot supraviețui tranzitului pentru a ajunge la intestin.

Deoarece B. clausii este extrem de stabil la condițiile acide, întreaga doză de bacterii ingerată ajunge în intestinul subțire intactă.

B. clausii eliberează substanțe antimicrobiene. Aceste substanțe au fost active împotriva bacteriilor Gram-pozitive, în special împotriva Staphylococcus aureus, Enterococcus faecium și Clostridium difficile.

Are și proprietăți imunomodulatorii : induce activitatea NOS II (Nitric oxid sintetază), producția de interferon gamma (IFN-γ), principala citokină responsabilă de imunitatea mediată celular și proliferarea celulelor reglatoareT CD4 +, limfocite cu rol central în imunitatea mediată celular.

Sfaturi pentru o floră intestinală sănătoasă:

 

Pentru sănătatea florei intestinale este indicat să adoptați un stil de viață sănătos și echilibrat care să cuprindă:

 

  • O alimentaţie corectă prin consum de fructe şi legume proaspete, hidratare eficientă
  • Somn suficient, 7-8 ore pe noapte şi pe cât de mult posibil evitarea stresului
  • Mişcare moderată şi regulată – un antrenament ușor, de 30 de minute zilnic
  • Evitarea fumatului
  • Consum moderat de băuturi alcoolice
  • Administrarea de probiotice în timpul tratamentului antibiotic

*Informațiile din acest articol au scop pur informativ și nu trebuie să înlocuiască vizita la medic.