Colina este un nutrient recunoscut oficial în 1998 de Institutul de Medicină, ce joacă diferite roluri importante în funcționarea organismului. Deși ficatul produce cantități mici de colină în mod natural, este nevoie să se obțină din dietă pentru a evita un deficit. Acest nutrient influențează funcția ficatului, dezvoltarea sănătoasă a creierului, sănătatea musculară, a sistemului nervos și a metabolismului.
Citește mai departe și află mai multe despre acest nutrient important, de la proprietățile și rolurile sale în organism și până la beneficiile unei suplimentări cu colină.
Colina este un compus organic, hidrosolubil, care nu se poate clasifica nici ca vitamină, nici ca mineral. Cu toate acestea, este adesea grupată alături de complexul de vitamine B, datorită similarităților dintre acestea.
Colina funcționează ca un nutrient multifuncțional. Unul dintre rolurile cele mai importante ale colinei este în transportul și metabolismul grăsimilor, fiind implicată în producerea unei substanțe necesare pentru eliminarea colesterolului din ficat. Când nu se consumă suficientă colină, poate rezulta o acumulare de grăsimi și colesterol la nivel hepatic.
Colina contribuie, de asemenea, la sinteza ADN-ului, alături de alte vitamine precum B12 și acidul folic. Acest proces este important pentru funcționarea normală a celulelor și, implicit, pentru menținerea sănătății generale.
Colina contribuie, de asemenea, la sinteza ADN-ului, alături de alte vitamine precum B12 și acidul folic. Acest proces este important pentru funcționarea normală a celulelor și, implicit, pentru menținerea sănătății generale.
Colina contribuie la funcționarea normală a sistemului nervos, prin rolul său în sinteza acetilcolinei, un neurotransmițător important. Când consumi suficientă colină, susții procesele care sintetizează ADN-ul, important pentru funcția și dezvoltarea creierului. Astfel, aportul de colină este asociat cu îmbunătățiri în funcția cerebrală și performanța cognitivă.
Colina contribuie la metabolismul normal al lipidelor și la funcționarea normală a ficatului. Aceasta ajută la convertirea aminoacidului homocisteină în metionină, astfel că un deficit de colină poate rezulta într-o acumulare de homocisteină în sânge, fenomen legat de un risc crescut de boli cardiovasculare.
Pentru funcția ficatului, colina contribuie la prevenirea acumulării de grăsimi hepatice, o afecțiune recunoscută ca boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD). Această afecțiune poate avea consecințe importante asupra ficatului și sănătății în general dacă nu este tratată corespunzător.
Colina se poate obține din diverse alimente, cele mai bogate surse fiind:
Sursele dietetice sunt, în general, sub formă de fosfatidilcolină din lecitină, un tip de moleculă asemănătoare grăsimilor găsită în lecitină.
Când aportul din alimente nu este suficient, suplimentele cu colină pot fi o opțiune avantajoasă. Formele de suplimente disponibile includ:
Consumul excesiv de colină a fost asociat cu efecte secundare neplăcute și potențial dăunătoare, precum hipotensiune, transpirație excesivă, miros amărui al corpului, tulburări digestive (diaree, greață și vărsături).
Limita zilnică superioară pentru adulți este de 3500 mg pe zi. Este foarte puțin probabil să poți ingera această cantitate doar din alimente, astfel că se recomandă să folosești suplimentele cu colină în mod responsabil, conform indicațiilor medicului și a celor de pe ambalaj.
În concluzie, colina este un nutrient valoros, necesar pentru sănătatea optimă. Poate juca un rol cheie în funcția cerebrală sănătoasă, sănătatea inimii, funcția ficatului și nu numai. Deși deficitul real este rar, multe persoane nu îndeplinesc aportul recomandat, astfel că pentru a-ți crește aportul, suplimentele pot fi o opțiune valoroasă. Consultă întotdeauna un medic înainte de a începe orice regim de suplimentare.
