Sinuzita, cunoscută și ca rinosinuzită, este o afecțiune comună din sfera ORL ce poate avea un impact serios asupra calității vieții, în special când este cronică. Persoanele care suferă de sinuzită experimentează un nivel de disconfort comparabil cu cel din alte afecțiuni cronice, iar simptomele pot afecta randamentul la muncă, energia zilnică și chiar starea mintală.
În cele ce urmează, vei afla mai multe despre ce este sinuzita, ce tipuri există, cum se manifestă, ce o cauzează și, cel mai important, cum poate fi tratată eficient.
Sinuzita este o afecțiune ce apare atunci când țesutul care căptușește sinusurile (cavități pline cu aer din capul nostru) se inflamează sau chiar se umflă.
În mod normal, sinusurile produc mucus, care se scurge în cavitatea nazală și contribuie la menținerea unui mediu curat, ferit de bacterii, alergeni și alți agenți patogeni. Totuși, dacă aceste căi se blochează, mucusul nu mai poate ieși, iar sinusurile se umplu cu lichid, creând un mediu propice pentru infecții.
Durata simptomelor este sugestivă pentru tipul de sinuzită în cauză. De exemplu, dacă simptomele durează mai puțin de 4 săptămâni, este mai probabil o sinuzită acută (ex: provocată de un virus al răcelii comune).
Dacă, însă, simptomele durează între 4-12 săptămâni, este considerată o sinuzită subacută. Când simptomele persistă peste 12 săptămâni, poate fi, mai degrabă, o sinuzită cronică, cauzată adesea de bacterii.
Un alt tip ce merită menționat este sinuzita acută recurentă, caracterizată prin episoade scurte, dar frecvente, care revin de cel puțin 4 ori într-un an.
În funcție de cauză, sinuzita poate fi virală (cea mai frecventă), bacteriană (apare adesea după o infecție virală netratată corespunzător) sau fungică (mai rară, dar severă, apărând mai ales la persoanele cu imunitate scăzută).
Simptomele sinuzitei pot varia, printre cele mai comune fiind secrețiile nazale groase (de obicei cu aspect purulent, galbene sau verzi), congestia nazală, durerea sau presiunea în jurul nasului, ochilor sau frunții (punctele sinusale), dureri de dinți sau de urechi, febră, respirație urât mirositoare, gust neplăcut în gură, tuse, dureri de cap, oboseală și pierderea simțului mirosului.
Infecțiile virale și bacteriene sunt principalele cauze de sinuzită acută sau cronică. Virusurile răcelii comune, virusurile gripale și anumite bacterii (ex: Streptococcus pneumoniae sau Haemophilus influenzae) pot declanșa sinuzita. Deși mai rar, în unele cazuri, infecțiile fungice sunt alte cauze posibile.
Pe lângă agenții de natură infecțioasă, există și alți factori de risc care pot favoriza apariția sinuzitei, precum: alergiile sezoniere, astmul, polipii nazali, deviația de sept, un sistem imunitar compromis sau statusul de fumător.
Tratamentul sinuzitei depinde atât de cauză, cât și de severitatea simptomelor. De multe ori, sinuzita virală se vindecă singură, dar când simptomele persistă sau se agravează, e nevoie de intervenții specifice.
Totuși, orice tip de sinuzită ar trebui adresată medicului, întrucât doar acesta poate face diferența dintre un caz ușor, ce poate fi gestionat acasă și un caz ce necesită tratament specific.
Există câteva măsuri simple de gestionare a sinuzitei care pot fi puse în aplicare chiar de acasă. De exemplu, irigarea nazală cu soluție salină este un prim pas util, întrucât ajută la curățarea mucusului și menține pasajele nazale umede. Spray-urile saline pot fi, de asemenea, aplicate pe parcursul zilei.
Hidratarea este, de asemenea, importantă. Apa ajută mucusul să rămână fluid și să se dreneze mai ușor. Pentru a menține o hidratare optimă, este util atât consumul optim de lichide (apă, ceaiuri, supe), cât și inhalarea aburului dintr-un duș fierbinte sau menținerea umidității cu un umidificator.
În timpul somnului, încearcă să dormi cu capul ușor ridicat, pentru a preveni acumularea excesivă de mucus peste noapte. Nu în ultimul rând, suflarea nasului trebuie realizată corect: câte o nară pe rând, cu blândețe.
Dacă simptomele sunt mai intense, analgezicele și antiinflamatoarele pot fi utile (administrate conform indicațiilor medicului). Decongestionantele sub formă de spray nazal pot reduce congestia nazală, dar nu trebuie folosite mai mult de câteva zile pentru a evita dependența.
Preparatele pentru fluidizarea mucusului și corticosteroizii nazali pot, de asemenea, ajuta, însă trebuie luate conform indicațiilor medicului. Pentru sinuzita bacteriană, medicul poate prescrie antibiotice, iar tu trebuie să urmezi tratamentul complet, chiar dacă te simți mai bine înainte de terminarea acestuia.
În cazurile mai grave, se pot folosi corticosteroizi cu administrare sistemică sau injectabili, mai ales când sunt implicați și polipii nazali. Dacă alergiile sunt parte din problemă, imunoterapia poate ajuta pe termen lung.
Dacă simptomele sunt severe, nu trec după o săptămână sau se tot repetă, e cazul să consulți un specialist. Un medic ORL poate recomanda teste suplimentare precum o scanare CT, endoscopie nazală, analize de sânge, teste de alergie sau culturi bacteriene, pentru a găsi exact cauza și a adapta tratamentul.
Prevenția sinuzitei este esențială pentru a evita apariția simptomelor și posibilelor complicații nedorite. Spală-ți nasul zilnic cu soluție salină, bea suficientă apă, folosește un umidificator dacă aerul e uscat și evită alergenii dacă știi că îți declanșează simptomele.
Igiena mâinilor este, de asemenea, crucială pentru a evita virusurile răcelii, iar fumatul ar trebui evitat complet.
Prin urmare, cu o combinație de tratamente adecvate și obiceiuri sănătoase, sinuzita poate fi ținută sub control, iar simptomele pot fi semnificativ reduse. Dacă te confrunți cu simptome care nu cedează sau se înrăutățesc, nu ezita să ceri sfatul medicului pentru a putea primi tratamentul potrivit cazului tău specific.
